Incepem cu stema Romaniei, stema din care face parte stema Transilvaniei:
Scutul mare, pe albastru, are o acvil de aur cu capul spre dreapta, cu ciocul si ghearele rosii, cu aripile deschise, tinand in cioc o cruce ortodoxa din aur, in gheara dreapta o sabie, iar in gheara stangă un buzdugan. Pe cap poarta coroana de fier a Independentei Romamiei.
Pe pieptul acvilei se gasește scutul mic sfertuit cu insitiune:
a) in primul cartier este stema Tarii Romanesti: pe albastru, o acvila de aur cu ciocul si ghearele rosii, ținand in cioc o cruce ortodoxa de aur, insotita de un soare de aur la dreapta si de o luna nouă de aur la stanga;
b) in cartierul doi este stema Moldovei: pe rosu, un cap de bour negru, insoțit de o stea de aur intre coarne, cu cinci raze, de o roza cu cinci foi la dreapta si de o luna conturnata la stanga, ambele de argint;
c) in cartierul trei este stema Banatului si Olteniei: pe rosu, peste valuri naturale, un pod de aur cu doua deschideri boltite, din care iese un leu de aur tinand un palos in laba dreapta din fata; (niciodata cele două regiuni geopolitice nu au constitui un tot unitar, ba din contra n.a.)
d) în cartierul patru este stema Transilvaniei, cu Maramureșul si Crișana: un scut tăiat de un brau roșu ingust; in partea superioară, pe albastru, o acvila neagra cu ciocul de aur, iesind din braul desparțitor, insoțita de un soare de aur la dreapta, de o luna de argint conturata la stanga; in partea inferioară, pe aur, șapte turnuri rsșii, crenelate, dispuse pe doua randuri, patru si trei;
e) in insitiune sunt reprezentate tinuturile Marii Negre, (Dobrogea de Nord n.a.) pe albastru, doi delfini de aur afrontati, cu cozile ridicate.
Această stema este opera unui nobil maghiar, József Sebestyén de Keöpeczi (1878-1964) care a fost un eminent specialist în heraldica, artist heraldist si un bun cunoscător al monumentelor transilvanene. E a facut aceasta stema la cererea regelui Ferdinand I de Romania.
Stema Transilvaniei a facut parte si din stema Ungariei din 1867 pana in 1916. In 1916 s-a întocmit o nouă stemă a monarhiei dualiste austro-ungare, stemei Transilvaniei rezervandu-i-se numai un loc în armele comune ale acestei monarhii, nu şi pe stema proprie a Ungariei.
Stema Trasilvaniei inclusa in blazonul imperiului austriac:
Stema actuala a Transilvaniei :
Stema Transilvaniei este un scut taiat in carterul superior si un vultur iesind (simbolul nobilimii maghiare) flancat de soare si luna (simbolul secuilor, in cartierul inferior sapte turnuri (simbolul sasilor transilvaneni).
Pana la disparitia regatului Ungariei in 1526 nu a existat o stema a Transilvaniei.
În jurul anului 1530 la curtea lui Ferdinand I de Habsburg a început să fie folosită ca stemă a Transilvaniei un scut cu două spade încrucişate cu garda în şef, suprapuse peste un trichetru cu extremităţile terminate în frunze de tei – în realitate simbolul străvechi al saşilor Transilvăneni. Ferdinand I de Habsburg dorea sa preia mostenirea tronului Ungariei si se folosea in acest scop de sasii ardeleni in special de cei din Sibiu. Aceasta stema a Transilvaniei s-a impus o perioada in spatiul german a apărut ca atare în Chorographia Transylvaniae a lui Georg Reichersdorfer (1550, vezi foto) şi în armorialul lui Martin Schrot (1581).
Spre sfârşitul secolului al XVI-lea apare o altă variantă a stemei Transilvaniei, atestată într-un sigiliu al principelui Sigismund Bathory din 1595: într-un cartuş stema lui personală de principe al Imperiului (acvila bicefală pe pieptul căreia apar cei trei colţi de lup ai familiei Bathory), în dreapta stema Transilvaniei compusă din acvila flancată de soare şi lună deasupra a şapte turnuri; în stânga stema Ţării Româneşti, acvila cruciată; sub stema imperială fiind aşezat simbolul heraldic al Moldovei: capul de bour. Sigismund Bathory se intitula în 1595 şi principe al Ţării Româneşti şi Moldovei.
O stemă practic identică cu aceea descrisă mai sus a avut şi cardinalul Andrei Bathory în 1599, înainte să fie alungat de pe tronul Transilvaniei de Mihai Viteazul.
Sigiliul lui Mihai Viteazul din anul 1600. Aici apar înşiruite de sus în jos: acvila cruciată valahă, bourul Moldovei şi la sfârşit o stemă uşor misterioasă: doi lei afrontaţi, stând pe şapte piscuri şi ţinând în labe o spadă. Mihai Viteazul (şi cei care i-au compus stema aceasta) au respins stema transilvană în curs de formare avansată de familia Bathoreştilor. Cei doi lei au fost consideraţi în heraldica imaginară a epocii drept stema Daciei antice,
Faptul că leii afrontaţi au fost consideraţi în epoca lui Mihai Viteazul drept stemă a Transilvaniei o dovedeşte faptul că acest simbol a fost folosit şi de principele ardelean Moise Szekely în 1603.
Din păcate cei doi lei afrontaţi nu s-au impus ca stemă a Transilvaniei, acest simbol a fost folosit doar de Mihai Viteazul şi Moise Szekely.
In perioada comunista, stema nu a fost folosita. Ea re inceput a fi folosita dupa revolutia din 1989.
Ce este foarte important de stiut, este ca pe stema Transilvaniei, romanii nu sunt reprezentati, doar cele trei natiuni privilegiate(sasi, unguri si secui).
Romanii au avut diferite incercari de a intra si ei alaturi de cele trei natii privilegiate, insa au fost respinsi de fiecare data.
In timpul revolutiei pasoptiste (revolutia de la 1848) de exemplu, romanii au solicitat o stemă a principatului care sa cuprinda si o a treia reprezentare in locul braului rosu, de dimensiuni egale cu celelalte două. Aceasta semăna cu imaginile Daciei Felix de pe monedele romane din secolul al III-lea: în centru o femeie daca ținand în mana dreapta o sica iar in cea stangă o pancarta pe care sunt scrise inițialele D F, in stanga un leu iar in dreapta o acvila gata sa-si ia zborul tinand in cioc o cununa de laur. Cererea lor a fost respinsa.
în 1921 la lucrarile Comisiei Heraldice care a fixat stema Romaniei Mari si pe cele ale localitatilor sale si in 1992 cand a fost adoptata actuala stema a Romaniei, acest "detaliu" nu a fost remediat.
Stema a mai fost modificata totusi de atunci in 2016 prin adaugarea coroanei pe capul vulturului, reprezentand casa regala romaneasca.
Scutul mare, pe albastru, are o acvil de aur cu capul spre dreapta, cu ciocul si ghearele rosii, cu aripile deschise, tinand in cioc o cruce ortodoxa din aur, in gheara dreapta o sabie, iar in gheara stangă un buzdugan. Pe cap poarta coroana de fier a Independentei Romamiei.
Pe pieptul acvilei se gasește scutul mic sfertuit cu insitiune:
a) in primul cartier este stema Tarii Romanesti: pe albastru, o acvila de aur cu ciocul si ghearele rosii, ținand in cioc o cruce ortodoxa de aur, insotita de un soare de aur la dreapta si de o luna nouă de aur la stanga;
b) in cartierul doi este stema Moldovei: pe rosu, un cap de bour negru, insoțit de o stea de aur intre coarne, cu cinci raze, de o roza cu cinci foi la dreapta si de o luna conturnata la stanga, ambele de argint;
c) in cartierul trei este stema Banatului si Olteniei: pe rosu, peste valuri naturale, un pod de aur cu doua deschideri boltite, din care iese un leu de aur tinand un palos in laba dreapta din fata; (niciodata cele două regiuni geopolitice nu au constitui un tot unitar, ba din contra n.a.)
d) în cartierul patru este stema Transilvaniei, cu Maramureșul si Crișana: un scut tăiat de un brau roșu ingust; in partea superioară, pe albastru, o acvila neagra cu ciocul de aur, iesind din braul desparțitor, insoțita de un soare de aur la dreapta, de o luna de argint conturata la stanga; in partea inferioară, pe aur, șapte turnuri rsșii, crenelate, dispuse pe doua randuri, patru si trei;
e) in insitiune sunt reprezentate tinuturile Marii Negre, (Dobrogea de Nord n.a.) pe albastru, doi delfini de aur afrontati, cu cozile ridicate.
Această stema este opera unui nobil maghiar, József Sebestyén de Keöpeczi (1878-1964) care a fost un eminent specialist în heraldica, artist heraldist si un bun cunoscător al monumentelor transilvanene. E a facut aceasta stema la cererea regelui Ferdinand I de Romania.
Stema Transilvaniei a facut parte si din stema Ungariei din 1867 pana in 1916. In 1916 s-a întocmit o nouă stemă a monarhiei dualiste austro-ungare, stemei Transilvaniei rezervandu-i-se numai un loc în armele comune ale acestei monarhii, nu şi pe stema proprie a Ungariei.
Stema Trasilvaniei inclusa in blazonul imperiului austriac:
Stema actuala a Transilvaniei :
Stema Transilvaniei este un scut taiat in carterul superior si un vultur iesind (simbolul nobilimii maghiare) flancat de soare si luna (simbolul secuilor, in cartierul inferior sapte turnuri (simbolul sasilor transilvaneni).
În jurul anului 1530 la curtea lui Ferdinand I de Habsburg a început să fie folosită ca stemă a Transilvaniei un scut cu două spade încrucişate cu garda în şef, suprapuse peste un trichetru cu extremităţile terminate în frunze de tei – în realitate simbolul străvechi al saşilor Transilvăneni. Ferdinand I de Habsburg dorea sa preia mostenirea tronului Ungariei si se folosea in acest scop de sasii ardeleni in special de cei din Sibiu. Aceasta stema a Transilvaniei s-a impus o perioada in spatiul german a apărut ca atare în Chorographia Transylvaniae a lui Georg Reichersdorfer (1550, vezi foto) şi în armorialul lui Martin Schrot (1581).
Faptul că leii afrontaţi au fost consideraţi în epoca lui Mihai Viteazul drept stemă a Transilvaniei o dovedeşte faptul că acest simbol a fost folosit şi de principele ardelean Moise Szekely în 1603.
Din păcate cei doi lei afrontaţi nu s-au impus ca stemă a Transilvaniei, acest simbol a fost folosit doar de Mihai Viteazul şi Moise Szekely.
In perioada comunista, stema nu a fost folosita. Ea re inceput a fi folosita dupa revolutia din 1989.
Ce este foarte important de stiut, este ca pe stema Transilvaniei, romanii nu sunt reprezentati, doar cele trei natiuni privilegiate(sasi, unguri si secui).
Romanii au avut diferite incercari de a intra si ei alaturi de cele trei natii privilegiate, insa au fost respinsi de fiecare data.
In timpul revolutiei pasoptiste (revolutia de la 1848) de exemplu, romanii au solicitat o stemă a principatului care sa cuprinda si o a treia reprezentare in locul braului rosu, de dimensiuni egale cu celelalte două. Aceasta semăna cu imaginile Daciei Felix de pe monedele romane din secolul al III-lea: în centru o femeie daca ținand în mana dreapta o sica iar in cea stangă o pancarta pe care sunt scrise inițialele D F, in stanga un leu iar in dreapta o acvila gata sa-si ia zborul tinand in cioc o cununa de laur. Cererea lor a fost respinsa.
în 1921 la lucrarile Comisiei Heraldice care a fixat stema Romaniei Mari si pe cele ale localitatilor sale si in 1992 cand a fost adoptata actuala stema a Romaniei, acest "detaliu" nu a fost remediat.
Stema a mai fost modificata totusi de atunci in 2016 prin adaugarea coroanei pe capul vulturului, reprezentand casa regala romaneasca.
Speram ca totusi pe viitor sa fie reparata aceasta nedreptate istorica perpetuata de-a lungul timpului.
Comentarii